Geomorfologic zona studiata face parte din zona podisului central Moldovenesc, incadrandu-se in subunitatea acestuia denumita Colinele Tutovei. Aceasta se prezinta fragmentat sub forma unor culmi deluroase prelungi, fragmentate sub forma unor dealuri inalte, cu platouri largi la partile superioare sau unor dealuri colinare inguste si a unor campii colinare si deluroase. Dealurile sunt marginite de numerosi versanti cu caracter de creste. Altitudinile dealurilor sunt cuprinse intre 100-300 m.

In zona luata in studiu o dezvoltare mare prezinta si formele de relief rezultate in urma procese de versant (alunecari de teren, prabusiri de straturi, siroiri ori crearea de organisme torentiale sub forma de rapa).

Din punct de vedere hidrografic, zona studiata apartine bazinului hidrografic al raului Tutova.

Geologic, zona face parte din zona unitatii structurale denumita Depresiunea Barladului.

Soclul Depresiunii Bârladului este de origine podolica si constituie o regiune rigida peneplenizata . Soclul  este  alcatuit din roci cristalofiliene  si sedimentare vechi.

Peste soclu se gaseste cuvertura Depresiunii Barladului in grosime de 2000-3000 m fiind alcatuita din: argile, gresii, calcare, marne, nisipuri care cuprind intervalul stratigrafic Jurasic mediu-Cuaternar.

Cuaternarului ii revin formatiunile aluvionare, deluviale, proluviale de pe cursul raurilor si loessoide de pe versanti.

Tectonic depozitele sedimentare pastreaza caracterul specific de pe platforma fiind monoclinale.

Din punct de vedere al climei comuna Coroiesti fiind asezata in partea de est a tarii are o larga deschidere spre Europa rasariteana,formele de relief  fiind supuse iarna maselor de aer rece al anticiclonului Siberian imbracand astfel un caracter temperat continental cu accentuari locale foarte mari.

Regimul de precipitatii anual este de 350-450 mm.

Traseul drumului luat in studiu urmareste traseul paraului Dumbrava, afluent al paraului Pereschivul Mic, de aici se dezvolta in albia majora a paraului din punct de vedere geomorfologic.

Stratificatia terenului se prezinta neuniforma,  atat pe orizontala cat si pe verticala fiind dezvoltata intr-un facies specific aluvionar.

Pe traseul drumului stratificatia terenului este dezvoltata predominant intr-un facies aluvionar argilos prafos, cu treceri succesive dintr-un tip litologic intr-altul.

La suprafata drumului pare un strat de umplutura din pietris, nisip si argila prafoasa, pe unele portiuni argila negricioasa.

Litologic faciesul aluvionar care apara de sub parchetul de umplutura este constituit din argila prafoasa, nisipuri prafoase si argile cafenii-galbui, uneori galbui cenusii, uscate la suprafata, plastic tari, cu intercalatii de prafuri nisipoase si care spre adancime sunt umede de consistenta vartoasa (4m).

• Prev